Întrebări frecvente
Tranzacția suspectă reprezintă orice tranzacție realizată printr-o singură operațiune sau prin mai multe operațiuni care nu corespund activității ordinare și/sau nu sunt proprii genului de activitate a clientului sau persoanei, conform art. 3 din Legea nr. 308/2017 privind prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului. Astfel de tranzacții pot indica posibile tentative de spălare a banilor sau finanțare a terorismului și trebuie raportate imediat către Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor.
Activitatea suspectă reprezintă orice comportament, operațiune sau tentativă de operațiune care, prin natura, structura, frecvența sau contextul său, ridică suspiciuni rezonabile că are legătură cu spălarea banilor, finațarea terorismului, infracțiuni generatoare de venituri ilicite sau evitarea/eludarea obligațiilor legale de raportare și cunoașterea clientului (KYC). Ca și tranzacția suspectă, aceasta trebuie raportată imediat către Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor.
Pentru a raporta o tranzacție suspectă, se accesează pagina oficială a Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor. Din bara de meniu se selectează opțiunea Raportare > Formulare speciale, unde se alege formularul corespunzător tipului de entitate raportoare. După completare, formularul se transmite electronic, la email-ul indicat mai jos de formular, către Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor.
Beneficiarul efectiv este persoana fizică care deține sau controlează în ultimă instanță un client ori în numele sau în interesul căreia se desfășoară, direct sau indirect, o activitate sau o tranzacție. În cazul persoanelor juridice cu scop lucrativ, beneficiarul efectiv este, de regulă, persoana fizică ce deține direct sau indirect cel puțin 25% plus o acțiune ori peste 25% din drepturile de vot sau din capitalul social, sau care exercită controlul prin alte mijloace. În cazul fiduciilor și al construcțiilor juridice similare, noțiunea include persoanele fizice implicate în constituirea, administrarea sau beneficiul acestora, precum și orice persoană care exercită controlul final. Pentru organizațiile necomerciale și alte entități, este considerată beneficiar efectiv persoana fizică ce exercită controlul în ultimă instanță sau care beneficiază în proporție semnificativă de bunurile ori activitatea acestora. Pentru mai multe detalii consultați art. 52 din Legea nr. 308/2017.
Obligația de raportare a unei tranzacții suspecte către Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor revine persoanelor fizice și juridice care cad sub incidența art. 4 din Legea nr. 308/2017, denumite și entități raportoare. Acestea includ: băncile, casele de schimb valutar, companiile de asigurări, avocații, notarii, contabilii, agenții imobiliari, precum și alte instituții care oferă servicii financiare sau de consultanță. Entitățile raportoare au obligația de a informa imediat Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor despre orice tranzacție sau activitate care ridică suspiciuni de spălare a banilor sau finanțare a terorismului, fără a înștiința clientul vizat.
Petiția către Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor poate fi depusă: prin email: office@spcsb.gov.md, prin serviciul poștal sau la sediul instituției: mun. Chișinău, str. Bănulescu-Bodoni nr. 26. Pentru ca petiția să fie înregistrată și examinată, aceasta trebuie să îndeplinească condițiile prevăzute de Legea nr. 190/1994 privind petiționarea, respectiv: să fie semnată olograf sau electronic, să conțină datele personale ale petiționarului (nume, prenume, adresă de contact) și să includă informații și date de contact valide.
Investigația financiară realizată de Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor reprezintă o activitate care constă în colectarea informațiilor, analiza și verificarea relațiilor financiare și economice, precum și a clienților care pot fi implicați în acțiuni de spălare a banilor, infracțiuni asociate sau finanțarea terorismului. Aceasta urmărește identificarea, stabilirea sursei și urmărirea bunurilor obținute sau utilizate în infracțiuni, a fondurilor teroriștilor, precum și a altor bunuri ce pot fi supuse măsurilor asigurătorii sau confiscării. Investigațiile financiare sunt diferite de investigațiile speciale reglementate de Legea nr. 59/2012 privind activitatea specială de investigații.
Persoanele fizice și juridice pot contribui la combaterea spălării banilor prin:
- Evitarea implicării în tranzacții suspecte sau nejustificate din punct de vedere economic;
- Verificarea atentă a partenerilor de afaceri și a sursei fondurilor utilizate;
- Raportarea oricărei suspiciuni autorităților competente, în special către Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor;
- Respectarea reglementărilor legale privind prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului;
- Implementarea măsurilor interne de conformitate, cum ar fi politici de cunoaștere a clientelei;
- Să nu ofere cardurile sau informațiile despre datele bancare nimănui și să fie vigilente la tentativele de phishing — folosiți doar canale securizate pentru operațiuni bancare;
- Promovarea culturii integrității și transparenței în activitatea economică și financiară.