Cooperare

Integrare Europeană

Prin Hotărârea Parlamentului nr.66/2024 a fost aprobată Declarația Parlamentului Republicii Moldova cu privire la integrarea europeană a Republicii Moldova. Astfel, Parlamentul Republicii Moldova a reconfirmat calea ireversibilă de integrare și aderare europeană drept proiect de prioritate națională al Republicii Moldova, precum și a solicitat Guvernului Republicii Moldova să întreprindă toate măsurile necesare pentru desfășurarea și organizarea procesului de aderare la Uniunea Europeană, precum și să consolideze instituțiile statului implicate în toate etapele și la toate capitolele de negocieri.

Prin Decretul Președintelui Republicii Moldova nr.1495/2024 au fost inițiate negocierile de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană și negocierile proiectului Tratatului de aderare a Republicii  Moldova  la Uniunea  Europeană.

În cadrul primei Conferințe Interguvernamentale de la Luxemburg din 25.06.2024 au fost lansate oficial negocierile de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană fiind propus și cadrul de negociere.

Potrivit Cadrului de Negociere propus de UE pentru Republica Moldova în cadrul primei Conferințe Interguvernamentale RM – UE din 25 iunie 2024:

  • În ceea ce privește principiile negocierilor, se menționează că acestea  sunt deschise pe baza faptului că Republica Moldova a atins un grad ridicat de îndeplinire a criteriilor de aderare, în special a criteriilor politice stabilite de Consiliul European de la Copenhaga din 1993, precum și a celor cu privire la asocierea politică și integrarea economică, astfel cum sunt prevăzute în Acordul de Asociere UE-Republica Moldova…UE se așteaptă ca Republica Moldova să depună eforturi pentru respectarea deplină a acestor criterii și condiții, … să asigure punerea deplină în aplicare a reformelor și a legislației esențiale, în special în domeniile fundamentale ale statului de drept, în special reforma judiciară și lupta împotriva corupției și a criminalității organizate…
  • Referitor la procedura de negociere, se menționează că, în timpul exercițiului de examinare (screening), Comisia Europeană va identifica principalele priorități ale reformei anticorupție și va evalua capacitatea administrativă relevantă… Progresele Republicii Moldova în lupta împotriva corupției, inclusiv rezultatele privind investigațiile și condamnările, vor fi monitorizate îndeaproape. În plus, politicile anticorupție vor fi integrate în toate capitolele relevante. Respectiv, un capitol nu va fi închis provizoriu înainte de punerea în aplicare a unor politici anticorupție suficiente în capitolul respectiv.

Acordul de Asociere între Republica Moldova, pe de o parte, şi Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi statele membre ale acestora, pe de altă parte (ratificat prin Legea nr.112/2014), prevede cooperarea părților în domeniul: prevenirii și combaterii spălării banilor…. ceea ce denotă că fiecare parte face tot posibilul pentru a garanta implementarea și aplicarea pe teritoriul ei a standardelor convenite la nivel internațional privind reglementarea și supravegherea sectorului de servicii financiare și pentru combaterea fraudei și evaziunii fiscale. Aceste standarde convenite la nivel internațional sunt, printre altele, „Principiile de bază pentru supravegherea eficientă a sectorului bancar” ale Comitetului de la Basel pentru supraveghere bancară, „Principiile de bază în asigurări” ale Asociației internaționale a organismelor de supraveghere a asigurărilor, „Obiectivele și principiile de reglementare a valorilor mobiliare” ale Organizației Internaționale a Reglementatorilor de Valori Mobiliare, „Acordul privind schimbul de informații în domeniul fiscal” al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), „Declarația G20 privind transparența și schimbul de informații în scopuri fiscale” și cele „Patruzeci de recomandări privind spălarea banilor” și cele „Nouă recomandări speciale privind finanțarea terorismului” ale Grupului de Acțiune Financiară Internațională.

Programului de asociere UE-Republica Moldova pentru perioada 2021-2027, la Capitolul III. Libertate, Securitate și Justiție ca și domeniu de colaborare este prevăzut cel de combaterea spălării banilor, a finanțării terorismului și a criminalității financiare, fiind stabilite mai multe priorități pe termen scurt și lung:

  • asigurarea punerii în aplicare corespunzătoare și a respectării depline a cadrului juridic de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului, în conformitate cu cadrul juridic relevant al UE și cu standardele Grupului de Acțiune Financiară Internațională (FATF);
  • monitorizarea punerii în aplicare a recomandărilor formulate de MONEYVAL în cadrul celei de a cincea runde a procesului de evaluare reciprocă;
  • adoptarea unei strategii naționale actualizate privind combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului și asigurarea punerii sale efective în aplicare pentru a îmbunătăți sistemul de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului, în conformitate cu recomandările MONEYVAL și FATF;
  • consolidarea în continuare a capacității și a capabilităților unității de informații financiare și asigurarea bunei sale cooperări cu omologii din statele membre ale UE;
  • asigurarea transparenței:
  • a) prin identificarea eficientă cu ajutorul unei verificări coerente în registrul beneficiarilor reali la momentul înregistrării entității juridice;
  • b) prin asigurarea accesului public la datele de bază ale registrului beneficiarilor reali și la datele de bază privind entitățile juridice;
  • c) prin asigurarea accesului online al agențiilor naționale de aplicare a legii și al funcționarilor responsabili cu recuperarea activelor la registrul conturilor de plăți, în conformitate cu cerințele UE și ale GAFI.
  • consolidarea cooperării juridice și operaționale internaționale prin intermediul echipelor comune de anchetă, al asistenței juridice reciproce și al mecanismelor grupului operativ pentru a asigura anchete transnaționale (transfrontaliere) eficiente și eficace în cazurile de spălare de bani la nivel înalt.

Comitetul MONEYVAL al Consiliului Europei

Comitetul de experți pentru evaluarea măsurilor de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului (MONEYVAL) este un organism de monitorizare al Consiliului Europei și un organism regional de tip Grupul de Acțiune Financiară Internațională, care evaluează respectarea principalelor standarde internaționale de combatere a spălării banilor, a finanțării terorismului și a finanțării proliferării armelor de distrugere în masă, precum și eficacitatea punerii lor în aplicare. Acesta cuprinde 35 dejurisdicții , dintre care 32 sunt evaluate exclusiv de MONEYVAL.

Moneyval2

Republica Moldova în calitate de membru a Consiliului Europei este supusă evaluării continue de către MONEYVAL privind conformitatea sitemului autohton în prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului la cerințele Rocamandărilor FATF

Runda a V-a de evaluare

La 17 iulie 2019 la Ședința Planară nr. 60 a Comitetului MONEYVAL a fost aprobat Raportul de Evaluare a Republicii Moldova în runda a 5-a de evaluare. SPCSB conducând delegația Republici Moldova la acest Comitet de specialitate, a coordonat activitățile ce țin de Raportul de progres pe țară, fiind adoptată Dispoziția Guvernului nr. 6/2020 prin care s-a instituit grupul de lucru format din reprezentanții autorităților naționale.

Runda a IV-a de evaluare

La 4 decembrie 2012 la Ședința Planară nr. 40 a Comitetului MONEYVAL a fost aprobat Raportul de Evaluare a Republicii Moldova în runda a 4-a de evaluare. A patra rundă de evaluări reciproce a fost, în esență, o continuare a celei de-a treia runde. Echipa de evaluare a examinat eficacitatea implementării Recomandărilor de bază și cheie ale FATF, împreună cu celelalte recomandări.

Runda a III-a de evaluare

A treia rundă de evaluare, al cărui raport a fost aprobat în decembrie 2007, descrie și analizează măsuri și oferă recomandări privind modul în care anumite aspecte ale sistemului ar putea fi consolidate și stabilește nivelurile de conformitate ale Republicii Moldova cu cele 40 de recomandări FATF și a celor 9 recomandări speciale privind finanțarea terorismului.

Runda a II-a de evaluare

În contextul celei de-a doua evaluăre, o echipă de evaluatori MONEYVAL, însoțiți de colegi de la FATF, a vizitat Republica Moldova între 12 și 16 mai 2003, adică la aproape trei ani după vizita efectuată în legătură cu prima rundă de evaluare.

Prima rundă de evaluare

O echipă de experți evaluatori de la PC-R-EV, însoțiți de colegi de la FATF, a vizitat Republica Moldova în perioada 20-23 iunie 2000, pentru prima sa rundă de evaluare a țării.

Conferința Părților Statelor membre a CETs 198

Conferința Părților Statelor membre ale Convenției Consiliului Europei CETs 198 (COP CETS 198) reprezintă organul de monitorizare și coordonare a implementării Convenției de la Varșovia – Convenția Consiliului Europei privind spălarea, căutarea, sechestrarea și confiscarea veniturilor din infracțiuni și finanțarea terorismului. Adoptată în anul 2005 și intrată în vigoare în 2008, aceasta constituie primul tratat internațional cu caracter cuprinzător care reglementează atât dimensiunea preventivă, cât și cea represivă a combaterii spălării banilor și finanțării terorismului.

Cop

Convenția CETS 198 este un instrument juridic-cheie al Consiliului Europei, care consolidează și completează standardele globale existente, inclusiv cele promovate de FATF. Aceasta stabilește cerințe detaliate privind:

  • regimurile preventive de combatere a spălării banilor și finanțării terorismului;
  • măsurile provizorii, inclusiv înghețarea și sechestrarea bunurilor;
  • confiscarea produselor infracțiunilor și a bunurilor utilizate sau destinate activităților infracționale;
  • administrarea și gestionarea bunurilor înghețate și confiscate;
  • partajarea activelor între statele părți;
  • rolul și funcționarea unităților de informații financiare;
  • cooperarea internațională și asistența juridică reciprocă în materie penală.

COP CETS 198 este responsabilă de evaluarea modului în care statele părți implementează prevederile Convenției, de adoptarea rapoartelor de evaluare și de progres, precum și de formularea de recomandări menite să consolideze eficiența cadrului juridic și instituțional național. Mecanismul de monitorizare al COP CETS 198 are un caracter orizontal și complementar altor mecanisme internaționale de evaluare, oferind o perspectivă aprofundată asupra aplicării practice a Convenției.

În acest context, reprezentantul Serviciului, care deține funcția de președintă a Conferinței Părților Statelor membre ale COP CETS 198, a prezidat cea de-a 16-a reuniune a COP CETS 198, confirmând rolul activ și recunoscut al Republicii Moldova în arhitectura europeană și internațională de combatere a criminalității financiare.

În conformitate cu procedurile de monitorizare ale Convenției, în cadrul acestei reuniuni au fost examinate:

  • raportul de evaluare al Regatului Marocului, acesta fiind primul stat non-membru al Consiliului Europei supus unei evaluări orizontale în cadrul COP CETS 198, fapt ce reflectă deschiderea Convenției către state terțe și relevanța sa globală;
  • raportul de evaluare al Arubei, teritoriu căruia i se aplică Convenția de la Varșovia în urma declarației oficiale formulate de Regatul Țărilor de Jos.

Un moment important al reuniunii l-a constituit examinarea și adoptarea cererii de aderare a Republicii Kazahstan la Convenția CETS 198. Cererea a fost susținută de majoritatea delegațiilor, fiind evidențiate beneficiile aderării, inclusiv consolidarea cooperării internaționale, facilitarea asistenței juridice reciproce, experiențele pozitive în domeniul schimbului de informații și progresele realizate în cadrul negocierilor bilaterale cu statele părți.

În ansamblu, implicarea activă a Republicii Moldova în cadrul COP CETS 198, inclusiv prin exercitarea funcției de președinție, reflectă angajamentul ferm al autorităților naționale de a promova standardele internaționale în domeniul combaterii spălării banilor și finanțării terorismului, precum și de a contribui substanțial la consolidarea cooperării juridice și instituționale la nivel european și internațional.

Grupul EGMONT

Grupul Egmont este o organizație internațională informală, creată în anul 1995, care reunește Unitățile de Informații Financiare (FIU) din întreaga lume. Scopul principal al Grupului Egmont constă în facilitarea cooperării internaționale, a schimbului operativ și sigur de informații, precum și în consolidarea capacităților instituționale ale FIU-urilor în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor, finanțării terorismului și altor infracțiuni financiare grave.

Grupul Egmont oferă membrilor săi o platformă instituționalizată de dialog și cooperare, sprijinind implementarea standardelor internaționale promovate, în special, de Grupul de Acțiune Financiară Internațională (FATF). Prin intermediul documentelor de politici, ghidurilor operaționale, principiilor de schimb de informații și mecanismelor securizate de comunicare (inclusiv rețeaua Egmont Secure Web), organizația contribuie la eficientizarea cooperării transfrontaliere între FIU-uri.

Egmont

Din punct de vedere organizațional, Grupul Egmont funcționează printr-o structură care include:

  • Comitetul Egmont, responsabil de coordonarea strategică și de luarea deciziilor;
  • 9 grupuri regionale, menite să asigure cooperarea și reprezentarea specifică zonelor geografice;
  • 4 grupuri de lucru tematice, axate pe aspecte precum schimbul de informații, conformitatea și procedurile de aderare, asistența tehnică și instruirea.

Republica Moldova face parte din Grupul Egmont prin intermediul Serviciului pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor (SPCSB). În urma eforturilor instituționale de aliniere la standardele internaționale și de consolidare a cadrului legal și operațional, Republica Moldova a devenit, la data de 27 mai 2008, membru cu drepturi depline al Grupului Egmont. Această aderare a reprezentat atât o recunoaștere internațională a SPCSB ca FIU funcțională și conformă standardelor internaționale, cât și un pas esențial în integrarea țării în mecanismele globale de cooperare în domeniul combaterii criminalității financiare.

SPCSB este parte a Grupului regional Europa II, care include FIU-uri din Europa Centrală, de Est și de Sud-Est. Serviciul se implică activ în activitățile Grupului Egmont, inclusiv la nivel decizional și de coordonare. Reprezentantul SPCSB deține un mandat de reprezentant regional al Grupului Europa II, fapt ce reflectă rolul activ al Republicii Moldova în promovarea celor mai bune practici, consolidarea schimbului de informații și dezvoltarea cooperării regionale.

Un element central al activității SPCSB în cadrul Grupului Egmont îl constituie asigurarea unei colaborări externe eficiente, bazate pe schimb rapid, confidențial și sigur de informații financiare. Apartenența la Grupul Egmont permite Serviciului să solicite și să furnizeze informații relevante omologilor săi din alte state, contribuind astfel la identificarea fluxurilor financiare ilicite, la sprijinirea investigațiilor penale și la protejarea integrității sistemului financiar național și internațional.

În ansamblu, participarea Republicii Moldova în Grupul Egmont consolidează credibilitatea internațională a statului în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului și reprezintă un instrument esențial pentru cooperarea internațională eficientă în fața riscurilor financiare transfrontaliere.